Vara asta, afara din Bucuresti
Salutari din Vamaia 2010
Azi las in urma umbrelutele, sezlongurile, salvamarii, cosurile de gunoi separate pentru hartie, plastic si metal, baldachinele si aleea betonata pe care sa intri cu masina pana pe plaja.
Vin acasa dupa un weekend prelungit in Noua Vama Veche, plina de babe care isi etaleaza laptariile ce ajung pana aproape de buric si kinderi frustrati care fac baie in mare in tricou sau care fac plaja in rochie, pentru a nu se vedea osanza.
Ma asteapta munca si Bucurestiul supraincalzit, iar eu voi suspina dupa plaja si valuri, cu un usor regret ca nu am ajuns in Vama Veche inaintea BMW-urilor X5. Am fost la mare intr-o statiune ca oricare alta, poate fara manele si ceva mai “aerisita”…
Alt weekend turistic
Daca weekendul trecut ma plimbam prin Arges si Valcea, manat de nunta Melanei cu Liviu weekendul asta am plecat la mare. Am ales sa plec dis de dimineata, pentru a evita aglomeratia de pe Autostrada Soarelui. Asa ca pe la 5 dimineata am ajuns pe Autostrada.
Aceasa a fost prima mea iesire pe A2, iar primii 30 kilometri au fost groaznici: 80 km/h, aglomeratie si asfalt prost. Obisnuit cu Bucuresti-Pitesti am avut o mare deceptie, crezand ca asa va fi tot drumul. Apoi asfaltul a devenit mult mai bun, dar nu dupa multi kiometri ceata a inceput sa acopere totul, iar 80 la ora, iar aglomeratie. Planuisem sa merg pe Autostrada Soarelui iar apoi sa ma indrept spre Calarasi, sa trec Dunarea cu bacul la Ostrov, iar de acolo sa apuc spre Vama Veche. Din cauza cetii, a lipsei unui incarcator de masina pentru telefonul pe care am GPS si a discutiilor purtate pe drum (cat o fi facut asta din Salaj pana aici) la un moment dat ne-am trezit la punctul de taxare de la Fetesti. Noroc ca am prins vreo 4-5 deschise, asa ca nu a durat prea mult.
Dupa punctele de taxare a inceput cosmarul bara la bara, dar din fericire am apucat spre Adamclisi. Calitatea drumului este acceptabila, insa indicatoarele aproape inutilizabile: fie sunt acoperite de buruieni, fie sunt puse in asa fel incat ajungi sa le remarci dupa ce le-ai depasit, fie lipsesc cu desavarsire.
Dupa un ocol de vreo 30 km am ajuns in Vama Veche, nu fara a trece pe la ruinele de la Adamclisi. Din pacate la Tropaeum Traiani nu am mai ajuns, insa poate o facem la intoarcere.
Peisajul pana la Adamclisi este unul superb, drumul trecand pe malul Dunarii, iar dupa doar cativa kilometri oferind cateva serpentine demne de un traseu montan. Odata ajuns la Adamclisi si pornind spre cetate, ajungi sa pasesti pe ruinele unei asezari ce a fost ridicata acum aproximativ 1900 de ani. Pentru mine unul acest lucru este impresionant!
Desi mai lung poate decat drumul spre Vama Veche prin Constanta, traseul prin sud merita pe deplin, numai si daca te gandesti ca nu mergi bara la bara prin statiuni, pana aproape de Costinesti ci te bucuri de sofat pe un drum de tara aproape pustiu, prin locuri cu un peisaj unic, pline de istorie!
La intoarcerea in Bucursti e promis un post cu poze de weekendul trecut si de astazi!
Post de vacanta
Nu am mai scris de mult. Prea obosit, prea plictisit sau poate prea dezamagit de ceea ce se intampla in jurul meu, de ceea ce vad sau aud.
Dupa multa vreme am ajuns iar sa ma plimb. Weekendul asta sunt la o nunta in Horezu si am plecat de vineri. Tinand cont de scandalul cu “frunza Lenei”, am incercat sa stau cu ochii deschisi.
Ca sa ajungi la Horezu, din Pitesti fie apuci direct spre Ramnicu Valcea, fie la Bascov o iei la dreapta, prin Curtea de Arges. Eu am ales a doua varianta, fiindca Ramnicu Valcea il mai vazusem iar diferenta dintre trasee este de vreo 12 kilometri in plus. Asa ca am pornit spre Curtea de Arges. Drumul e destul de prost pe alocuri, insa este extrem de frumos. In plus, de la Curtea de Arges pana la Ramnicu Valcea e o adevarata placere sa conduci, desi gropile nu te lasa intru totul sa te bucuri de drum si de peisaj. In plus traficul a fost mai redus decat pe drumul spre Valcea, as plusa chiar spunand ca e aproape inexistent.
Dar, pana sa apuc de la Curtea de Arges spre Valcea, am vrut sa vizitez si cate ceva. Atunci am inteles rolul dispozitivelor GPS! Nu ai mevoie de un GPS sa ajungi din orasul X in orasul Y, ci ca sa te descurci intr-un oras necunoscut, mai ales cand intr-un oras in care se fla doar cateva indicatoare. De Manastire si de Curtea Domneasca nu scriu acum, poate revin cu poze cand ajung acasa. Orasul in ansamblu e frumos, plin de istorie, curat si ingrijit, insa parca nu vrea sa puna suficient accent pe latura sa turistica.
Update: Am ramas dezamagit in calatoria mea de lipsa indicatoarelor turistice. Nici 2D, 3D cu atat mai putitin 6D. In Curtea de Arges am ajuns la Curtea Domneasca din intamplare, ca m-a dus drumul, iar Manastirea am cautat-o ceva, noroc ca era pe acelasi drum, drept inainte. Aici Google Maps m-a plimbat de nebun prin oras, singurul indicator fiind in fata Curtii Domnesti.
Acelasi lucru l-am patit si la intoarcere, am ratat Manastirea Hurezi fiindca, eu cel putin, nu am vazut indicatorul, decat pe sensul spre Horezu, cand m-am dus, iar Manastirea Govora am ratat-o fiindca dupa ce ieseai de pe DN, unde era singurul indicator vizibil, trebuia la un moment dat sa fac dreapta, ghidat de un indicator aproape invizibil, ruginit si decolorat!
Dar bine ca avem frunzulita!
Iubim Brasovul?
